Ponderea intereselor animalelor

Toate ființele care pot avea experiențe pozitive și negative au un interes în a fi afectate pozitiv și nu negativ. Cu alte cuvinte, au un interes în a-și maximiza bunăstarea și în a-și minimiza suferința. Prin urmare, animalele simțitoare au un interes în a nu suferi și de a se putea bucura de viețile lor. A se bucura de viețile lor presupune, printre altele, că ar fi interesate în a nu fi ucise, astfel încât să aibă șansa să aibă experiențe pozitive.

Totuși, cei mai mulți oameni presupun că, dacă trebuie să luăm interesele altora în considerare, atunci ar trebui să ne concentrăm pe a-i ajuta pe alți oameni mai degrabă decât pe animale. Motivul obișnuit invocat este acela că interesele oamenilor sunt mult mai importante decât cele ale altor animale. În special, această idee este susținută din cauza numeroaselor rele din cauza cărora oamenii din lumea întreagă suferă.

Un răspuns care se dă adesea e acela că grija față de oameni nu ar trebui să excludă îngrijirea și celorlalte animale, în general. Totuși, e doar un răspuns parțial din moment ce nu abordează argumentul conform căruia interesele animlelor non-umane nu ar fi prea importante. Desigur, mulți oameni resping ideea de a avea grijă de animale non-umane deoarece au un punct de vedere specisist, dar așa cum arată Argumente împotriva specisismului, asemenea argumente nu funcționează. Totuși, oamenii pot susține nepăsarea față de animale non-umane chiar dacă nu sunt de acord cu specisismul, dacă ei consideră că interesele animalelor non-umane contează mai puțin decât cele ale oamenilor.

De ce interesele animalelor non-umane sunt foarte importante

Trebuie să luăm în considerare două lucruri principale când evaluăm importanța intereselor animalelor.

În primul rând, trebuie să ne întrebăm dacă acestea sunt ființe care pot avea trăiri pozitive sau negative. Avem motive solide pentru a ajunge la concluzia că toate animalele cu un sistem nervos central au potențialul de afi simțitoare și că, pentru multe dintre ele, dovada acestui lucru este covârșitoare din motive comportamentale, evolutive și mai ales fiziologice. În plus, trebuie să ținem cont de faptul că, așa cum am explicat în Interesele animalelor, interesele umane nu sunt mai importante decât cele ale animalelor non-umane, deoarece putem suferi în anumite moduri psihologice. Suferința și plăcerea fizică nu sunt mai puțin semnificative decât cele psihologice, iar multe animale non-umane sunt capabile de a trăi și suferință și plăcere psihologică.

În al doilea rând, odată ce am recunoscut că animalele non-umane pot fi rănite și pot beneficia în mod semnificativ,la fel ca și oamenii, trebuie să le cunoaștem circumstanțele. La o analiză aprofundată, observăm că prejudiciile pe care le suferă sunt enorme. Acest lucru e valabil din două perspective:

• Trebuie să ne uităm la intensitatea daunelor pe care le suferă animalele non-umane. De obicei sunt ucise în procesul de exploatare pe care îl suferă, cum ar fi atunci când sunt măcelărite pentru a produce mâncare. Mai mult, adesea li se provoacă suferințe teribile de-a lungul vieții, așa cum se întâmplă la ferme, în laboratoare și în multe alte locuri în care sunt folosite. La ferme, în majoritatea cazurilor sunt ținute captive pe tot parcursul vieții în locuri întunecate în care abia se pot mișca, unde suferă de tot felul de boli și răni până sunt duse la abator. În laboratoare, sunt de asemenea ținute captive și forțate să suporte tot felul de proceduri dureroase, care le cauzează anxietăți teribile. Spre deosebire de oameni, animalele non-umane, adesea, nu au parte de nici unul dintre beneficiile pe care le au oamenii de la alții, în special atunci când au nevoie de ajutor și de sprijin. Acest lucru se aplică îndeosebi în cazul animalelor care trăiesc în natură. Marea majoritate a animalelor non-umane sunt lăsate să sufere și să moară, indiferent dacă ar putea beneficia de ajutorul nostru. Așa cum secțiunea privind situația animalelor din natură ne arată, prejudiciile suferite de animale în sălbăticie sunt și ele foarte mari. Adesea mor de foame, suferă de boli sau răni teribile, sau sunt omorâte de paraziți sau de către alte animale, etc. Aceste rele adesea trec neobservate, dar pentru ele sunt teribile.

• În ceea ce privește cantitatea, ponderea pe care o au interesele animalelor non-umane este și ea dramatică. În jur de 60 de miliarde de mamifere și de păsări sunt ucise în abatoare în fiecare an.¹ Se estimează că între 1 și 3 miliarde de pești sunt capturații în ape,² pe zi și că sute de miliarde sunt crescuți pentru a fi uciși în pescătorii anual.³ Există în jur de 7 miliarde de persoane, a căror speranță de viață este, în medie, 60 de ani. Dacă luăm în considerare toate animalele care trăiesc în lume, inclusiv cele din natură și care au interese proprii, numărul de animale este pur și simplu imens. S-a estimat că ar putea exista peste 10¹⁹ animale, adică un 1 urmat de 19 zero-uri, care înseamnă 10 miliarde de animale non-umane la fiecare om.⁴ Dintre acestea, cele mai numeroase sunt nevertebratele, în special copepode și insecte. Datorită dinamicii populației, majoritatea mor în chinuri la puțin timp după ce iau viață.⁵ These astronomical figures show that quantitatively the harms nonhuman animals suffer are also extremely significant.

Din aceste motive, trebuie să tragem concluzia că ponderea intereselor tuturor animalelor este masivă. Putem doar să respingem interesele animalelor non-umane doar dacă adoptăm o perspectivă în mod evident specisistă conform căreia doar oamenii ar conta.

Ce ar trebui să facem în această privință?

Ceea ce am observat mai sus oferă motive suficiente pentru a nu cauzăm suferință animalelor non-umane și pentru a nu împiedica plăcerea acestora. Animalele non-umane au interese foarte importante în a nu fi vătămate. În plus, aceleași motive implică faptul că animalele au interesul ca suferința lor sa fie prevenită și bunăstarea lor pozitivă să fie promovată. Prin urmare dacă ne pasă de animalele non-umane, ne putem abține de la a le cauza suferință și le putem facilita plăcerea. Putem de asemenea să încercăm să prevenim situații neplăcute pentru ele. Tabelul de mai jos rezumă felurilor în care acțiunile noastre față de animale simțitoare pot fi clasificate:⁶

	Negative față de animale	Positive pentru animale
Cauzând	A le cauza suferință	A le cauza plăcere
Obstrucționând	A le limita sau sfârși plăcerea	A le limita sau sfârși suferința
Oprind o limitare	A termina ceva care le limitează sau mărește plăcerea	A le salva de la ceva care le limitează sau mărește suferința
Lasându-le în voie	A permite suferința să aibă loc	A le facilita plăcerea
Permițând o limitare	A lăsa o limitare a plăcerii lor să aibă loc	A lăsa o limitare a suferinței lor să aibă loc

Acest tabel arată că putem face mai mult decât să ne abținem de la a le cauza suferință animalelor nnon-umane; putem de asemenea să acționăm și altfel față de ele, în special să le ajutăm când suntem în stare să le reducem suferința sau să le promovăm fericirea. După cum am văzut aici, avem motive întemeiate în a o face.

---

Lecturi suplimentare

Dawkins, M. S. (1980) Animal suffering, New York: Chapman and Hall.

Dawkins, M. S. (1990) “From an animal’s point of view: Motivation, fitness, and animal welfare”, Behavioral and Brain Sciences, 13, pp. 1-61.

Dawkins, R. (1995) River out of Eden: A Darwinian view of life, ch. 5, New York: Basic Books.

DeGrazia, D. (1996) Taking animals seriously: Mental life & moral status, Cambridge: Cambridge University Press.

Frey, R. G. (1980) Interests and rights: The case against animals, Oxford: Oxford University Press.

Leahy, M. P. T. (1991) Against liberation: Putting animals in perspective, London: Routledge.

Matheny, G. & Chan, K. M. A. (2005) “Human diets and animal welfare: The illogic of the larder”, Journal of Agricultural and Environmental Ethics, 18, pp. 579-594.

Matheny, G. & Leahy, C. (2007) “Farm-animal welfare, legislation and trade”, Law and Contemporary Problems, 70, pp. 325-358 [accesat la 21.09.2012].

Norwood, F. B. & Lusk, J. J. (2011) Compassion, by the pound: The economics of farm animal welfare, Oxford: Oxford University Press.

Pluhar, E. (1995) Beyond prejudice: The moral significance of human and nonhuman animals, Durham: Duke University Press.

Rollin, B. E. (1989) The unheeded cry: Animal consciousness, animal pain and science, Oxford: Oxford University Press.

Salem, D. J. & Rowan, A. N. (eds.) (2001) The state of the animals 2001, Washington: Humane Society of the United States.

Sapontzis, S. F. (1990) “The meaning of speciesism and the forms of animal suffering”, Behavioral and Brain Sciences, 13, pp. 35-36.

Singer, P. (1990) “The significance of animal suffering”, Behavioral and Brain Sciences, 13, pp. 9-12.

Tomasik, B. (2007) “How much direct suffering is caused by various animal foods?”, Essays on Reducing Suffering [accesat la 17.06.2016].

Tomasik, B. (2009a) “Comments on Compassion by the pound”, Essays on Reducing Suffering [accesat la 10.01.2014].

Tomasik, B. (2009b) “Do bugs feel pain?”, Essays on Reducing Suffering [accesat la 15.12.2016].

Tomasik, B. (2012) “Suffering in animals vs. humans”, Essays on Reducing Suffering [accesat la 03.05.2015].

Tomasik, B. (2015) “The importance of wild animal suffering”, Relations: Beyond Anthropocentrism, 3, pp. 133-152 [accesat la 20.11.2015].

---

Notes