Întrebarea dacă interesele oamenilor ar trebui să primeze faţă de cele ale animalelor non-umane stă la baza eticii animale. Opinia potrivit căreia ar trebui să favorizăm interesele umane a fost catalogată ca specisistă. Puteţi găsi mai multe informaţii referitoare la aceasta în secţiunea despre specisism.
Opinia potrivit căreia ar trebui să favorizăm interesele umane faţă de cele ale altor animale şi în consecinţă, să tratăm restul animalelor într-un mod dezavantajos, a fost susținută în mai multe feluri:
Acestor afirmaţii li s-a răspuns în următoarele feluri:
Structura acestor argumente este explicată în detaliu în aceste postări:
1 Gaita, R. (2003) The philosopher’s dog: Friendships with animals, London: Routledge. Posner, R. (2004) “Animal rights: Legal, philosophical and pragmatical perspectives”, in Sunstein, C. & Nussbaum, M. (eds.) Animal rights: Current debates and new directions, Oxford: Oxford University Press, pp. 51-77.
2 Harrison, P. (1989) “Theodicy and animal pain”, Philosophy, 64, pp. 79-92. Reichmann, J. B. (2000) Evolution, animal ‘rights’ and the environment, Washington: The Catholic University of America Press.
3 Carruthers, P. (1992) The animal issue: Moral theory in practice, Cambridge: Cambridge University Press. Ferry, L. (1995 [1992]) The new ecological order, Chicago: Chicago University Press. Frey, R. G. (1980) Interests and rights: The case against animals, Oxford: Oxford University Press. Leahy, M. P. T. (1991) Against liberation: Putting animals in perspective, London: Routledge.
4 Goldman, M. (2001) “A trascendental defense of speciesism”, Journal of Value Inquiry, 33, pp. 59-69. Midgley, M. (1983) Animals and why they matter, Athens: University Georgia Press. Næss, A. (1989) Ecology, community and lifestyle, Cambridge: Cambridge University Press. Petrinovich, L. (1999) Darwinian dominion: Animal welfare and human interests, Massachusetts: MIT Press.