Interesul constă în a nu suferi

Interesul constă în a nu suferi

Există numeroase animale non-umane care simt plăcere și durere. Asta deoarece, precum oamenii, sunt capabile de a trăi experiențe. Multe dintre experiențe sunt neutre, adică nici positive, nici negative, ca atunci când vedem ceva ce nu ne place sau displace în mod deosebit. Totuși, există alt gen de experiențe care nu sunt neutre, ci mai curând pozitive sau negative. Acestea pot diferi foarte mult; spre exemplu, pot fi trăiri ale unor senzații, cum ar fi gusturi, sunete sau mirosuri care ne plac sau displac. Un exemplu aparte are legătură cu senzații fizice legate de obicei de efecte asupra țesuturilor noastre, cum ar fi durerea sau plăcerile fizice. În plus, avem toate acele experiențe care nu sunt legate e simțuri, ci mai degrabă de gânduri și de emoții, cum ar fi bucuria, frica, anxietatea și satisfacția.

Toate aceste experiențe sunt foarte diferite, dar le putem grupa împreună și le putem deosebi pe cele pozitive de cele negative. Putem face acest lucru deoarece, oricât de diverse ar fi, toate aceste experiențe au în comun ceva foarte simplu, ce am observat deja: ne afectează în moduri care sunt benefice sau dăunătore pentru noi.

În linii mari, experiențele pozitive pot fi numite “plăceri”, iar cele negative pot fi numite “suferințe”. Putem folosi această terminologie dacă ne amintim că nu trebuie să se refere doar la senzații fizice bune sau rele, ci mai curând la toate tipurile de experiențe pozitive sau negative.

Suferința este rea prin definiție, chiar și atunci când duce la ceva pozitiv

Așadar, prin definiție, dacă o anumită experiență îi face cuiva rău, atunci acea experiență e una negativă. La fel se întâmplă și cu experiențele pozitive.

Desigur, putem avea o experiență negativă, cum ar fi durere, care poate fi benefică într-un mod instrumental. Spre exemplu, ne poate ajuta să simțim durerea unei răni, ca să știm că trebuie adresată. Totuși, dacă este o experiență negativă, atunci e așa deoarece îl afectează pe cel care o are într-un mod negativ. În realitate, durerile sunt fundamental bune din punct de vedere instrumental tocmai pentru că sunt neplăcute, după cum am spus mai sus (dacă nu ar fi, nu ne-am deranja să avem grijă de rană).

Durerea unei arsuri provocată de un aragaz e folositoare deoarece determină persoana în cauză să-și retragă automat mâna din pericol. Deși durerea în sine este negativă, rezultatul este pozitiv și în interesul acelei persoane. Durerea este în continuare intrinsec rea, dar poate fi instrumental benefică deoarece motivează suferindul să iasă dintr-o situație care-i face rău.

Același lucru este valabil și pentru experiențele pozitive. Se poate întâmpla ca ceva plăcut să fie și dăunător, într-un anumit fel. Spre exemplu, o masă gustoasă poate fi nesănătoasă deoarece ingredientele nu sunt sănătoase, sau pentru că poate contribui la supraalimentare. Aspectul pozitiv, savoarea, ne poate tenta să facem excese în alimentație, chiar dacă știm că supraalimentarea este fundamental dăunătoare pentru noi.

Vedem astfel că o experiență negativă poate avea ceva bun, dacă aceasta previne alte experiența negative, sau dacă promovează alte experiențe pozitive. De asemenea, experiențele pozitive pot avea ceva rău atunci când acestea duc la experiențe negative, sau reduc potențialul unor experiențe pozitive pe viitor.

Semnificația tuturor tipurilor de suferință

Unii oameni cred că pentru a trăi suferința, un individ trebuie să fie uman. Dar această credință nu are un fundament real. Nu există dovezi sau argumente solide care să nege faptul că există multe animale non-umane care suferă la fel ca oamenii; tot ceea ce am discutat mai sus de aplică la animale non-umane la fel de mult ca și la oameni. Există un argument conform căruia suferința umană este singura care contează, sau cel puțin că e mult mai semnificativă decât suferința altor animale, deoarece implică suferință psihică. Cei care susțin acest argument prespun că suferința psihologică umană este mult mai importantă decât durerea fizică a animalelor non-umane care suferă.

Dar este adevărat? Elementul psihologic al durerii și al suferinței face ca acestea să fie mai semnificativă pentru oameni decât pentru animale? Trebuie mai întâi să observăm că multe animale non-umane sunt capabile de a trăi emoții pozitive și negative, precum și de a avea gânduri plăcute sau neplăcute. Cu alte cuvinte, sunt capabile de delectare și de suferință psihologică. Totuși, nu acesta este motivul principal pentru care argumentul eșuează. Motivul principal pentru respingerea argumentului că durerea și suferința umană sunt mult mai semnificative decât suferința non-umană se bazează pe ceva ce putem cu toții observa în noi înșine. Și anume, nu ne prețuim experiențele psihologice mai mult decât pe cele fizice. De ce ar fi diferit pentru modull în care animalele non-umane au trăiri? Tortura fizică teribilă nu e mai ușor de îndurat decât jalea, simțul primejdiei sau frica (așa cum nici plăcerile fizice cum ar fi mâncatul, sexul, dansul etc. Nu sunt mai puțin plăcute decât plăcerile psihologice sau intelectuale). Prin urmare, suferința animalelor non-umane trebuie luată în considerare, așa cum am vrea și propriile noastre suferințe să fie luate în considerare.


Lecturi suplimentare

Dawkins, M. S. (1980) Animal suffering: The science of animal welfare, London: Chapman and Hall.

DeGrazia, D. & Rowan, A. (1991) “Pain, suffering, and anxiety in animals and humans”, Theoretical Medicine and Bioethics, 12, pp. 193-211.

Edelman, D. B.; Baards, B. J. & Seth, A. K. (2005) “Identifying hallmarks of consciousness in non-mammalian species”, Consciousness and Cognition, 14, pp. 169-187.

Elwood, R. W. (2011) “Pain and suffering in invertebrates?”, Institute of Laboratory Animal Resources Journal, 52, pp. 175-184.

Fossat, P.; Bacqué-Cazenave, J.; de Deuerwaerdère, P.; Delbecque, J.-P. & Cattaert, D. (2014) “Anxiety-like behavior in crayfish is controlled by serotonin”, Science, 13, pp. 1293-1297.

Gentle, M. J. (1992) “Pain in birds”, Animal Welfare, 1, pp. 235-247.

Seth, A. K.; Baars, B. J. & Edelman, D. B. (2005) “Criteria for consciousness in humans and other mammals”, Consciousness and Cognition, 14, pp. 119-139.

Smith, J. A. (1991) “A question of pain in invertebrates”, Institute of Laboratory Animal Resources Journal, 33, pp. 25-31 [accesat la 25.12.2013].

Sneddon, L. U. (2009) “Pain and distress in fish”, Institute of Laboratory Animal Resources Journal, 50, pp. 338-342 [accesat la 12.01.2014].

Weary, D. M.; Niel, L.; Flower, F. C. & Fraser, D. (2006) “Identifying and preventing pain in animals”, Applied Animal Behaviour Science, 100, pp. 64-76.